Gustav Weisskopf (1874 - 1927)

Unul dintre oamenii cei mai nedreptăţiţi de istoria aviaţiei este, fără îndoială, germanul naturalizat american Gustav Albin Weisskopf (Whitehead), cel care, la 14 august 1901 (cu doi ani, patru luni şi trei zile înaintea fraţilor Wright) a reuşit să zboare cu un avion de construcţie proprie.
W. s-a născut în Germania, pe data de 1 ianuarie 1874 la Leutershausen, Bavaria, fiind al doilea fiu al lui Karl şi Babetta. Pasiunile copilăriei sale au fost păsările şi zmeele de hârtie, încercând să înţeleagă mecanismul zborului. Rămas orfan la 13 ani, el a învăţat meseria de mecanic şi s-a angajat, în 1888, pe un vas în portul Hamburg. În 1889 s-a stabilit pentru o vreme în Brazilia, dar pentru că nu s-a putut adapta, a preferat să revină pe mare. A abandonat marina în 1994, stabilindu-se definitiv în Statele Unite, unde s-a dedicat studierii zborului. În 1897, la Boston, a experimentat mai multe planoare uşoare, după care s-a mutat la New York, unde a fabricat zmee pentru industriaşul Horsman. În acelaşi an s-a căsătorit, la Buffalo, cu imigranta de origine maghiară Luisa Tuba, pe actele de stare civilă trecându-si meseria „aeronaut”. Doi ani, tânăra familie a locuit la Baltimore, presa locală menţionând numeroase experienţe cu planoare pe care le-a făcut W. 

În 1899, el s-a angajat miner la Pittsburgh, unde s-a împrietenit cu Louis Darvarich, acela care a înţeles preocupările dar şi şansele de reuşită ale tânărului neamţ. Lui Darvarich i se datorează o declaraţie foarte importantă, care atestă realizările celor doi. Astfel, aflăm că în aprilie sau mai 1899, cei doi au zburat împreună cu un monoplan echipat cu motor cu aburi, pe o distanţă de aproximativ o jumătate de milă (900 m), la o înălţime de 20 – 25 de picioare (7 – 8 m). Incapabil să câştige înălţime, aparatul s-a lovit de o clădire cu trei etaje, distrugându-se, Darvarich fiind rănit destul de serios. Mai există o declaraţie în acest sens, semnată de un anume Martin Devane, care l-a recunoscut pe „Mr. Whitehead” (numele pe care şi l-a luat proaspătul cetăţean american) şi l-a ajutat pe rănit.

După ce s-a mutat de la Pittsburgh la Bridgeport în 1900, în 1901 W. a închiriat un subsol şi, cu banii ($ 300) oferiţi de un un domn Miller a reuşit să îşi amenajeze un atelier. În acest atelier, ajutat de Junius Harworth, el a reparat un motor cu aburi pe care îl adusese de la Pittsburgh (cel care echipase aparatul de zbor accidentat). Împreună cu Harworth şi cu Anton Pruckner, un mecanic imigrat din Ungaria, W. a construit un nou aeroplan, cu care a efectuat numeroase teste de rulaj pe sol şi mici salturi. Locuitorii orăşelului îl priveau cu interes pe constructor cum îşi transporta aparatul, un monoplan cu aripa „de liliac” cu o anvergură de 12 m., rabatabilă, pe străzi, pentru a ajunge la locul testelor. 

La 14 august 1901 a avut loc marele eveniment, aşa cum este el descris de ziarul local „Bridgeport Herald”. Pe locul numit Fairfield, proprietatea unei uzine de gaz, în prezenţa redactorului Richard Howell de la acest ziar şi a doi prieteni, James Dickie şi Andrew Celli, care veniseră săîl ajute, W. s-a aşezat la comenzile aparatului său, a „pus” motorul, elicile producând o forţă de tracţiune atât de mare încât bărbaţii prezenţi nu au mai reuşit să ţină pe loc maşina, care a decolat, a ajuns la altitudine de 50 de picioare (18 m.), a zburat pe o distanţă de o jumătate de milă, între Howard Avenue East şi Wordin Avenue, ocolind câţiva castani, iar, după ce pilotul a oprit motorul, a aterizat lin pe roţile sale. Imediat după aterizare, W. a întors cu mâna aparatul după care a decolat, refăcând distanţa în sens invers. Zborul a durat cel puţin patru minute, aşa cum au declarat, sub jurământ, cei prezenţi.
Săptămânalul local nu a fost singura publicaţie care a scris şi a descris acest zbor. Ecouri ale evenimentului au fost publicate şi în ediţiile din 19 august 1901 ale lui „New York Herald” şi „Boston Transcript”, şi chiar „Wiener Luftschiffer Zeitung” (publicaţie austriacă specializată) a adus la cunoştinţa cititorilor săi reuşita germanului-american. 
După cum se ştie, paternitatea lui Weisskopf (Whitehead) asupra avionului cu motor este contestată. Multe dintre invenţiile sale au fost preluate şi asumate de alţi constructori, făcându-l să îşi piardă interesul pentru continuarea experimentelor. După unele speculaţii, fraţii Wright au convenit cu germanul ca, în schimbul unei sume de bani, să renunţe la orice pretenţie de paternitate a avionului. Mai sigură pare ipoteza că W. a căzut victimă curentului de opinie defavorabil Germaniei care a dominat începutul de secol XX. 
W. a murit la Fairfield la 10 octombrie 1927. Pentru recunoaşterea meritelor sale, astăzi există şi acţionează un „Comitet de Cercetare a Istoriei Zborului Gustav Weisskopf”.